Înainte de a fi un părinte vitreg bun, (dacă ești părinte biologic) e nevoie să fii părintele bun, de care are nevoie PROPRIUL tău copil.
Înainte să te aștepți ca noul partener să devină mamă sau tată pentru copilul tău, părintele biologic (și cel vitreg) e nevoie să înțeleagă că în familiile recompuse lucrurile nu funcționează instant, doar pentru că ne dorim asta.
Pentru că a fi părinte (vitreg) înseamnă a iniția și a cultiva o relație. Legătura dintre părinte și copilul lui biologic nu poate fi substituită!
Un copil are nevoie de timp și spațiu pentru a se simți liber să-l accepte pe partenerul părintelui lui biologic.
Iată de ce e nerealist să:
crezi că actualul partener poate deveni peste noapte mamă sau tată pentru copilul tău biologic. De ce? Pentru că o relație are nevoie de timp și de consistență pentru a fi cu adevărat o relație.
Când ai intrat în relația de cuplu, tu deja aveai o istorie cu propriul tău copil, existau deja atașamente, sentimente investite. Tu îți cunoști copilul (poate) chiar din momentul concepției. E bucată din tine și celălalt părinte. Și nimeni nu poate să-l simtă așa cum o faceți voi doi, părinții lui. Îl simțiți când e trist, îi cunoașteți nemulțumirea dintr-o privire, știți după starea lui că ceva se întâmplă, exact așa cum știi că e bolnav deși nu pare.
crezi că membrii noii familii ar trebui să se simtă aproape unul de altul la scurt timp de la închegarea familiei recompuse. Doar pentru că noi adulții ne îndrăgostim și vrem să avem o relație, nu înseamnă că și copiii noștri se vor îndrăgosti și ne vor iubi pe noi, părinții vitregi, și pe copiii noștri.
Copiii au nevoie de părinții lor biologici, indiferent că sunt sau nu prezenți în viața lor și disponibili (fizic sau emoțional). De asta, dacă ești părinte vitreg, nu o lua personal, chiar dacă te-ai străduit să fii un părinte bun! Obiectivul tău să nu fie despre roluri și titluri – acceptă că nu vei fi niciodată părintele biologic, în schimb poți fi un om pe care acel copil s-ar putea baza. Și, uneori, înseamnă chiar mai mult decât un părinte biologic absent!
crezi că părinții vitregi ar trebui să-și asume intimitatea și autoritatea față de copii imediat după formarea unei noi familii. Nu uita că un copil răspunde și cooperează atunci când se simte în siguranță, adică atunci când există o relație așezată.
Dacă ești părinte vitreg, focusul tău ar trebui să fie pe construirea unei relații cu copilul, nu pe disciplinare. Disciplinarea și creșterea copilului apar în fișa postului unui părinte biologic. Altfel, s-ar putea ajunge la cuvinte grele și revoltă!
Iar dacă ești părinte biologic și partenerul tău e nemulțumit de stilul tău de parenting, poate ar fi bine să fii deschis la feedback și să te uiți mai bine la tine și la relația ta cu copilul.
De foarte multe ori, conflictele în familiile recompuse pornesc de la diferențele stilurilor de parenting. Unul e prea rigid și autoritar (de obicei părintele vitreg, care vrea să se impună) și celălalt prea permisiv (de obicei părintele biologic, care încearcă să-și protejeze copilul). Ideal ar fi o armonizare a stilului parental.
crezi că nu vei face diferențe sau să te învinovățești că ai făcut diferențe între copilul tău și copilul partenerului. Când vorbim despre familiile recompuse e nevoie să învățăm și să înțelegem ce înseamnă atașamentul și loialitatea. Un subiect ce merită o postare distinctă.
„Relațiile din familiile mixte conduc în mod natural la conflicte privind loialitatea (afective) – Oare mai sunt iubit? Pe cine îndrăgești mai mult: pe soțul tău/copiii tăi sau pe mine? Ce prețuiești mai mult, vechea ta viață sau noua noastră viață? Rezultatul constă într-o casă plină de relații concurențiale, în care toată lumea se luptă să însemne ceva pentru altcineva, dar nu neapărat pentru toți ai casei. Fiecare luptă pentru a fi iubit și a se simți în siguranță. Este vorba de a fi ales de oamenii pe care îi iubești și de a fi special pentru ei.” (Cele 5 limbaje ale iubirii pentru familiile vitrege, Gary Chapman & Ron Deal)
Concluzia? „O căsnicie plină de iubire și devotament este primul și ultimul stimulent al integrării tuturor în familia vitregă, așa că întărește-ți căsnicia.” Altfel spus, nu există familie recompusă dacă nu există relație de cuplu.
*Scală resursă: Assessing beliefs about remarriages and stepfamilies, Brian J. Higginbotham PhD & Francesca Adler-Baeder PhD (2008), Journal of Divorce & Remarriage